Microcipul - dezvaluirile unui specialist

Va supunem atentiei, dezvaluirile unui cercetator din divizia de cercetare a companiei Philips.♦ Credeti cã, dacã cineva ar dori sã ne spioneze si sã ne controleze, atunci ar implementa un sistem de care ar afla… întreaga lume?Cristian Presura: Chiar dacã nu vrea, la un moment dat tot se va afla, fiindcã este folosit de toti! Deci, probabil cã dacã vrea, îl va implementa oricum, cãci stie foarte bine ca se va afla…♦ Fatã de pasaportul în formã veche, acesta va asigura o permanentã urmãrire (în orice moment) stiind cã cele vechi erau „scanate” doar la trecerea peste granitã. De ce aceste facilitãti de ultimã orã, puse în slujba omenilor dezintersati, generatoare de stress?Da, aceasta era ideea initialã (a unei permanente urmãriri). Din pãcate nu cred cã va fi implementat, din motive sociale si tehnice. În primul rând, un astfel de sistem a fost pus în practicã la o parte din divizia de cercetare a companiei Philips, acum mai mult de zece ani. Ideea era sã monitorizeze automat timpul de lucru. Oamenii însã au avut reactii negative simtindu-se monitorizati permanent, asa încât, în scurt timp, sistemul a fost eliminat.În al doilea rând, chiar dupã aparitia actulelor pasapoarte biometrice, un grup de cercetãtori au arãtat cã datele de pe noul pasaport pot fi citite usor de la distantã, în mod fraudulos! Cu alte cuvinte, orice electronist amator ar fi putut citi datele din pasaportul, din buzunarul meu, sã stie cine sunt si ce amprentã am! Tehnologia nu este sigurã!Dupã un moment de comotie, inginerii noii tehnologii au venit cu o solutie de improvizatie: noul pasaport va avea o copertã de aluminiu, care va „ascunde” datele, de eventualii hoti (aluminiul este un metal, care se stie cã ecraneazã câmpul electromagnetic al aparatului de citire). Din pãcate, sistemul „rezistã” pânã când titularul deschide pasaportul, dintr-un motiv sau altul. Atunci datele sunt din nou vulnerabile!Dupa cum am spus, deci, tehnologia nu este încã sigurã. Existã la ora actualã diverse companii (ca, de exemplu, compania Philips) care vin cu tehnologii pentru securizarea acestor date. Unele dintre acestea urmãresc sã securizeze datele existente pe cip (prin criptografierea acestora), altele sã securizeze transferul lor la o eventualã bazã de date (dacã guvernul va vrea sã le stocheze, ceea ce e foarte probabil), iar altele sã securizeze pãstrarea acestora în baza de date. Toate aceste tehnologii nu sunt încã mature. Pãrerea mea personalã este cã aici politica a luat-o înaintea tehnologiei….♦ Ce elemente de sigurantã existã împotriva multiplicãrii fizice a CIP-urilor?Coperta de aluminiu este cea mai cunoscutã. O alta este stocarea pe pasaport, nu a amprentelor propriu-zise, ci a unor date criptate. Cu alte cuvinte, chiar dacã cineva citeste datele, nu stie care va fi amprenta.♦ Cum se asigurã protectia bazei de date?Aici, încã nu am auzit de solutii eficiente - altele decât cele folosite în cadrul bãncilor.♦ Cum suntem asigurati contra erorilor si „amestecului” de date, din informatiile beneficiarilor de pasapoarte?Existã câteva proceduri, de scãdere a ratei de eroare, ca aceea a înregistrãrii nu numai a amprentelor ci si a unor informatii codate ale aceleiasi amprente, care sã ajute la reconstituirea amprentei în momentul în care o parte din date ar fi pierdute (intr-un fel, o tehnologie asemanatoare celei ce apare în cazul mult-mai cunoscutelor deja CD-uri si DVD-uri)♦ Când vor fi CIPurile functionale si distribuite cãtre guverne ?Nu stiu, dureazã însã sigur câtiva ani.♦ Care este locul unde se vor implanta ?Oops, credeam cã vorbim de CIPurile din pasapoarte, care stocheazã, digital, amprenta, fotografia si celelalte date personale. La ora actualã, guvernul român nu intentioneazã sã implanteze niciun fel de CIP în niciun fel de persoane. De remarcat însã cã, în Occident, implantarea CIPurilor se discutã activ. În Olanda este rãspânditã pe scarã largã implantarea câinilor, cu CIPuri de identificare, în asa fel încât, cineva care gãseste un câine pierdut, sã stie al cui este.Un alt exemplu este tot Olanda, unde un grup de tineri a acceptat experimental implantarea unor CIPuri, pentru a-si usura accesul la o discotecã din Amsterdam. Totusi, implantarea CIPurilor nu este in vizorul Guvernului Român la ora actualã.♦ Puteti sã ne explicati ce principiu de functionare are la bazã un astfel de CIP si sã-l comparati, eventual, cu modele similare? CIP-ul din pasaport are douã componente esentiale. Prima este o memorie de 32 kilobytes EPROM, care este o memorie non-volatilã - care nu dispare atunci când CIPul nu este alimentat cu energie electricã. În plus, ea este o memorie ROM, ceea ce înseamnã cã nu poate fi scrisã decât o singurã datã, atunci când datele sunt puse de oficialitãti în pasaport.O a doua componetã este antena CIP-ului, care este în esentã, pasivã, adicã nu are nevoie de baterie. În momentul în care CIPul ajunge la mai putin de 10 cm de dispozitivul de citire, antena CIPului capteazã energia electromagneticã trimisã de acesta (prin efectul de inductie electromagneticã) si este astfel în stare sã transfere datele, din memoria EPROM cãtre dispozitivul de citire.♦ CIPurile vor fi incluse doar în pasapoarte si buletine sau, în final, vor fi implantate în organismul uman si, la ce nivel?Momentan ele vor exista doar în pasapoarte. Pe viitor însã, existã posibilitatea ca acestea sã fie implantate în corpul uman desi, dacã vor fi implantate, acestea vor lua o formã cu totul diferitã. Discutia este deschisã si existã atât pe masa de lucru a cercetatorilor, cât si în dezbaterile legiferatorilor. Avantajele tin, de obicei, de usuarea administrãrii (ca de exemplu: plata la magazin, care se poate face automat, numai trecând pe lângã casa de marcat!) “Nimeni nu va putea cumpara sau vinde daca nu va avea semnul fiarei” (Apoc. 13,17).Dezavantajele includ riscuri medicale (corpul trebuie sã nu aibã reactii adverse) si costuri mai ridicate pentru amplasarea infrastucturii. Trebuie amintitã aici, însã, reactia adversã a cetãtenilor, care simt aceste implantãri ca pe o violare a spatiului lor intim. Atata timp cat Comisia Europeana nu va avea argumente care sã arate cu adevãrat cã implantarea cu CIPuri aduce avantaje majore societãtii, este foarte putin probabil ca aceastã tehnologie sã fie adoptatã în urmãtorii zeci de ani.♦ Care sunt eventualele puncte pozitive ale acestui sistem, sau negative? Cunoasteti ce date vor fi stocate, sau acestea diferã de la un stat la altul? Se va ajunge la momentul in care fara acest CIP, de exemplu, sa nu te poti interna într-un spital?Cele mai importante date stocate în CIPul din pasaport sunt, în principiu, poza persoanei si amprenta fiecãrui deget, la care se mai adaugã datele obisuite, ca de exemplu: data nasterii, localitatea de domiciliu etc. Amprentele însã, nu vor fi luate pentru copiii mai mici de 12 ani, cãci degetele lor sunt în formare pânã la aceastã vârstã, iar forma amprentei se schimbã, astfel, în timp. Diferente esentiale nu stiu sã existe, de la stat la stat, cel putin pentru statele europene.De notat cã, în cele mai multe state europene occidentale, pasaportul biometric a fost deja introdus, din anul 1996, fãrã prea mari comotii în societate. Bineînteles cã se poate ajunge ca cineva fara CIP sã nu se interneze în spital, atâta timp cât nu are practic, la el, pasaportul!♦ Tot cei care duc o luptã mai acidã sustin cã, prin aceste CIPuri, ar putea fi controlatã chiar si vointa omului, fãrã sã îsi dea seama - în viitor (dupã modelul electrozilor care, se pare, induceau fericirea…). Existã acest „pericol” al fericirii induse?Este adevãrat, existã la ora actualã tehnologii de influentare a mintii, ca de exemplu implanturile din creier, destinate bolnavilor de Parkinson. Este cunoscut cã acestea amelioreazã boala, dupã cum este, la fel de cunoscut si cã ele pot face unele persoane fericite sau nefericite, prin simpla întoarcere a unui buton. Momentan însã, nu vorbim decât despre introducea CIPurilor în pasaport, nu în corpul uman si, cu atât mai putin, în creier.♦ Citeam undeva despre faptul cã existã în cercetare CIPuri care vor putea fi conectate la reteaua neuronalã a creierului, oferind astfel posibilitatea, pentru cei ce controleazã biocipul, sã înregistreze imagini vizuale si auditive neuronale, adicã exact ce vede si ce aude subiectul. Pare de necrezut? ªi totusi, aceastã tehnicã este detinutã deja de Agentia Nationalã de Securitate. Încã din 1986, cercetãtorii de la Universitatea din Michigan, în colaborare cu AT&T, declarau cã sunt pe punctul de a controla complet înregistrãrile acustice neuronale si transmiterea de semnale acustice în interiorul creierului, omul putând fi astfel telecomandat.Din pãcate, astfel de cercetãri existã, multe dintre ele având loc însã fãrã avizul prealabil al unor comisii etice (n.n. ce sa mai vorbim de binecuvantarea Bisericii)- care abia în ultimii ani au început sã aparã prin universitati sau institute de cercetare. Tehnologic, se pare cã, într-adevãr, multe lucruri s-ar putea face dacã am reusi sã instalãm câteva mii de CIPuri în creier, influentând astfel zone întregi de neuroni. Putem citi, partial, ce imagini vizuale ajung la creier, dacã implantãm cativa electrozi în creierul unei muste. Tehnica este folositã de cercetãtori pentru a întelege ce vede, de fapt, o muscã…Putem la ora actualã introduce implanturi cohleare, care fac posibil auzul la un numãr mare de persoane ce si-au pierdut aceastã capacitate sau nu au avut-o din nastere. Aici vom „telecomanda” neuronii aproape de urechea nefunctionalã, neuroni ce trebuie sã trimitã mai departe semnalul cãtre creier. Cu alte cuvinte, se pot realiza multe lucruri dacã introducem CIPuri în creier, bune sau rele.♦ Imi puteti spune dacã am dreptate când afirm cã exact cel ce are cunoasterea, eventual va accepta? Nu cred ca observatia e valabilã, în general. As putea sã stiu mai multe despre pasapoartele biometrice, ca de exemplu cã nu sunt încã securizate, si atunci sã duc o campanie de renuntare la ele…♦ Cineva imi spunea: „Nu cred ca existã cercetãtor, care sã nu ne arate aspectele pozitive ale muncii sale!” Credeti cã are dreptate?Aveti dreptate, cercetatorii sunt înclinati, de cele mai multe ori, sã prezinte aspectele pozitive ale muncii lor. Atentie deci, când auziti unul vorbind, fiti cu cel putin 50% mai sceptic pentru a fi mai aproape de adevar!♦ În concluzie: putem „scãpa” de coduri de bare, CIPuri si alte asemenea elemente de control si monitorizare? O pãrere personalã…Nu, nu cred ca vom scãpa. (n.n. fara ajutorul lui Dumnezeu normal ca nu vom scapa !!!) Mai mult însã, vom fi dezamãgiti atunci când copiii nostri le vor accepta foarte usor. Cred cã aceste metode de identificare fac parte din aceastã tendintã de eficientizare a societãtii desi, atentie, existã si interese politice meschine în spatele introducerii lor.Dacã însã societatea româneascã gãseste de cuviintã cã avantajele introducerii lor (subliniate de Guvernul României - de exemplu o aderare mai rapidã la Spatiul Schengen si renuntarea la vizã pentru America) nu depãsesc celelalte aspecte negative (securizarea datelor, posibilitatea de a fi utilizate intr-un scop ilegitim, etc.) atunci Guvernul României are datoria sã asculte de cei care l-au ales…Cristian Presura - cercetãtor în divizia de cercetare a companiei Philips.Experientã acumulatã în dezvoltarea diverselor solutii hardware, de înregistrare a datelor biometrice si în modalitãtile securizate de stocare a acestora.Brevete de inventii si articole în reviste de specialitate, în domeniul biometriei, ca de exemplu identificarea de persoane pe baza unor caracteristici fizice ce nu lasã urme (imagini ale vaselor de sânge din deget sau caracterisiticile specifice ale electrocardiogramei).