DEMONSTRAREA NUMĂRULUI 666 ÎN CODUL CU BARE

Tehnologia Microcipurilor are la bază codul cu bare, sistemul universal de marcare, banal deja în zilele noastre. Acest Code Bare este la rându-i alcătuit pe structura 666. De ce tehnologia microcipurilor este dezvoltată pe structura codului cu bare? Pentru că aceasta poate înmagazina o grămadă de date, iar porţiunea pe care le imprimă este foarte mică.Sistemul de cod European Article Numbering (EAN-13)Cum s-a spus şi mai înainte, în sistemul EAN-13, cât şi în sistemul foarte înrudit cu el, UPC, numerele sunt reprezentate sub formă de linii paralele verticale, negre şi albe, de „lăţime" diferită. Reprezentarea numerelor în acest fel uşurează mult, pentru că citirea lor într-un mod electronic, optic, este rapidă şi se face fără greşeală.Sistemul EAN-13 se numeşte astfel pentru că numărul de cod al fiecărui lucru este alcătuit din 13 cifre. Prima cifră a unui asemenea număr se scrie separat ca un număr arab, la stânga codului barat, în timp ce celelalte 12 cifre ale numărului se scriu în două subcâmpuri (jumătăţi), unul la stânga şi unul la dreapta cu caracterele codului barat. Primele şapte cifre indică ţara de provenienţă şi fabricantul obiectului (elementele 2-3 şi, respectiv, 4-7), în timp ce celelalte cinci cifre din cele şase rămase indică tipul produsului. Ultima cifră este cifra de control, cu care se verifică dacă calculatorul „a citit" corect codul barat.Cele două subcâmpuri (subgrupuri) ale celor 12 numere sunt despărţite prin „caracterele auxiliare" alb-negru care se găsesc unul la început, unul exact la mijloc şi unul la sfârşit; de aceste caractere ne vom ocupa mai târziu.Structura codului barat EAN-13Codul barat este alcătuit din linii paralele întunecate de grosime diferită, între care sunt intercalate intervale luminoase (linii luminoase), care de asemenea au o grosime variată. Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0, 1, 2... 9) sunt reprezentate printr-o succesiune, diferită şi unică pentru fiecare cifră, de intervale (linii) negre şi albe de lăţime diferită.Această succesiune a liniilor negre şi a intervalelor albe, din care e constituită fiecare din cele douăsprezece cifre ale codului EAN-13, are o anumită „lăţime" alcătuită din şapte unităţi de lăţime standardizate („modules"). Fiecare asemenea unitate de lăţime are, conform normelor sistemului EAN-13, o lăţime de 0,33 milimetri, fiecare din cele 12 cifre fiind reprezentată cu linii negre şi albe de lăţime variată, aflate într-o succesiune diferită; aceste linii au o lăţime totală de 0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentarea concretă a fiecărei cifre se folosesc patru alternanţe de linii negre şi albe, fiecare linie având lăţime diferită, dar cu o lăţime totală de 0,33 x 7 = 2,31 mm. Se poate face şi micşorarea şi mărirea întregii reprezentări. In primul caz însă nu e permis ca „grosimea" modulului (module) să fie mai mică de 0,23 mm.Pentru a face ca să fie cât mai bine înţelese cele spuse mai sus, trebuie să privim diagrama nr. 3. în această diagramă observăm următoarele: Fiecare număr al codului barat se întinde pe o lăţime de şapte „unităţi de lăţime standardizate" (modules). Astfel, numărul 0 (zero) din seria A (setul A) este reprezentat în felul următor: trei „unităţi de lăţime" albe, două „unităţi de lăţime" negre, o „unitate de lăţime" albă şi una neagră - lăţime totală „şapte unităţi de lăţime". Această succesiune concretă negru-alb, de o anumită lăţime, defineşte cu cele patru alternanţe ale ei numărul 0. Succesiunea respectivă în aceeaşi serie (A), pentru numărul 2 este: două unităţi de lăţime albe, una neagră, două albe, două negre.
0 > 2 > In seria de mai jos a aceleiaşi diagrame (3, setul C) observăm o reprezentare diferita a aceloraşi numere. Numărul 0 este reprezentat astfel:
0 > 2 > Cu puţină atenţie constatăm că reprezentarea cifrei 0 în ultima serie (setul C), ca şi a lui 2 şi a oricărei alte cifre din sistemul zecimal este inversarea reprezentării aceluiaşi număr din prima serie (setul A). Cu alte cuvinte, acolo unde cifra zero are o linie neagră în prima serie (setul A), aceeaşi cifră are un interval (linie) alb în seria de jos (setul C); iar acolo unde are un interval (linie) alb în prima serie, are prin corespondenţă o linie neagră în ultima serie. (Codificare inversată, vezi setul A şi setul C.)Lucrurile sunt însă mult mai complicate în sistemul de cod EAN-13. în aceeaşi diagramă 3 vedem trei serii orizontale (seturile A, B şi C), cu o codificare diferită a cifrelor 0, 1,2... 9.Seriile A şi B (setul A şi setul B) se întrebuinţează pentru codificarea cifrelor din subcâmpul stâng din codul barat, în timp ce setul C se foloseşte pentru codificarea numerelor din subcâmpul drept al codului barat (vezi diagrama 3 şi 4a).Prima serie (setul A) şi ultima serie (setul C) constituie codificările cifrelor, prin mecanismul pe care l-am explicat mai sus, acela al codificării aceluiaşi număr în două serii (setul A, setul C), prin simpla inversare. Reprezentările cifrelor seriei de mijloc (setul B), folosite şi ele pentru reprezentarea numerelor în subcâmpul stâng al codului barat, constituie imaginile în oglindă (aici, cu alte cuvinte, se observă o inversare a întregului număr) ale reprezentărilor seriei C (setul C), în plus, observăm că reprezentarea cifrelor în setul B este imaginea inversată, imaginea în oglindă („răsturnată" şi „negativă") a reprezentării cifrelor din setul A. Aşadar, de exemplu, numărul 6 este reprezentat: în setul A ca 6A, în setul B ca 6B, iar în setul C ca 6C în timp ce numărul 0 este reprezentat: în setul A ca 0A, în setul B ca 0B, iar în setul C ca 0C.Pentru toate grupele de codificare (setul A, setul B şi setul C) fiecare unitate luminoasă de lăţime (modul) corespunde în limbajul calculatorului lui 0, în timp ce fiecare unitate întunecată îi corespunde lui 1. în acest fel fiecare cifră a sistemului zecimal (0, 1, 2... 9) este constituită dintr-o succesiune diferită de 0 şi 1 (sistemul binar). Aşa cum se vede în diagrama 3 şi cum am explicat mai sus, numărul 0 în setul A, reprezentat prin codul barat ca 0001101, va corespunde în limbajul calculatorului succesiunii 0001101; numărul 4 din setul C este reprezentat prin codul barat ca 1011100, iar acelaşi număr în sistemul binar corespunde succesiunii 1011100 ş.a.m.d. (vezi diag. 3). In ceea ce priveşte caracterul auxiliar din mijloc, acesta constituie o fuziune a caracterului auxiliar stâng cu cel drept. Acest caracter, pentru că se află exact la mijlocul câmpului codului barat, n-ar trebui să fie posibil de reprezentat nici cu grafia stângă, nici cu cea dreaptă (inversarea celei stângi). Această reprezentare grafică a barei de siguranţă de la mijloc este rezultatul grafiei din stânga şi din dreapta a caracterelor auxiliare, astfel:
la stânga la dreapta însumarea lorCu această ultimă formă, „bara de siguranţă" din mijloc este citită de scanner la fel în ambele sensuri, începând întotdeauna de la intervalul alb, 0 (atât de la stânga la dreapta, cât şi de la dreapta la stânga), aşa cum se întâmplă exact şi cu citirea celorlalte numere din subcâmpurile codului barat.După cele spuse mai sus, pe bună dreptate se întreabă fiecare dacă nu cumva aceste caractere auxiliare (guard bars), aşa cum sunt reprezentate prin sistemul barat şi binar, corespund vreunui număr şi dacă da, care este acest număr. Cum s-a explicat mai sus, reprezentarea lineară este la stânga = 0101, la dreapta = 1010, în timp ce reprezentarea binară corespunzătoare este 0101 şi 1010. Poate observa oricine cu surprindere că acest „caracter auxiliar":1. arată patru alternanţe alb-negru (două alternanţe negru şi două alb);2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (simplă - „module" după „module" – şi în oglindă, adică a întregului număr)scrierii caracterului din stânga;3. reprezentarea sa stângă este un număr impar (0101), în timp ce cea din dreapta este un număr par (1010).prezintă, cu alte cuvinte, toate caracteristicile codificării numerelor din sistemul barat EAN-13 şi corespunde, prin urmare, unui anumit număr!Dacă privim diagrama 3, vom constata că numărul care îndeplineşte toate premisele enumerate mai sus ale scrierii codului barat EAN-13 şi este singurul care completează cele 4 alternanţe alb-negru (şi, prin urmare, îi stabileşte pe deplin „identitatea", fără a se confunda cu nici un alt număr) în 4 unităţi de „lăţime" (modules) succesive este cifra 6 ! (vezi setul B şi setul C).Această calitate unică a numărului 6 de a fi definit în întregime de patru intervale (modules) continue, calitate pe care nici un alt număr din sistemul barat nu o are, face posibilă identificarea şi recunoaşterea lui; celelalte trei intervale (module), care în cazul concret al numărului 6, aşa cum este reprezentat în seturile B şi C, sunt albe şi nu creează o altă alternanţă (negru-alb) şi, prin urmare, nu oferă nici o informaţie în plus ! (Vezi diagrama 4a şi 5.) Aşadar, computerul fie că citeşte 0101, fie 0000101, în ambele cazuri înţelege „identitatea" numărului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de lectură, de la stânga la dreapta şi invers.În ceea ce priveşte „bara de siguranţă" din mijloc („guard bar"), trebuie să adăugăm următoarele: dacă se folosea numai un singur set de reprezentare (lineară) a cifrelor 0, 1, 2... 9, n-ar fi fost nevoie să existe şi o bară de siguranţă de mijloc. Când se folosesc însă două sau trei seturi de numere (ca în sistemul UPC sau EAN-13) atunci, pentru a nu se confunda numerele din mijloc din subcâmpul stâng şi din subcâmpul drept al codului, este indispensabilă existenţa acestei bare. Fabricaţii codurilor UPC şi EAN-13, având în vedere acest lucru, trebuie să dea un răspuns la întrebarea: de ce au optat pentru folosirea mai multor seturi de numere, de vreme ce şi cu un singur set de numere ar fi fost posibil să se dea aceleaşi informaţii pentru fiecare produs.Chiar fabricanţii trebuie să dea un răspuns la întrebarea: de ce au „rezervat" tocmai această reprezentare barată pentru numărul 6, care este singurul număr definit în întregime de patru intervale de lăţime („modules") continue, şi nu pentru oricare alt număr, dat fiind faptul că nu există o structură logică matematică în reprezentarea barată a cifrelor de la 0 la 9. Poate pentru a se asigura prezenţa celor trei de 6, dintr-un motiv cunoscut numai de ei!După cele spuse până acum, dincolo de asemănarea vizuală, rezultă de la sine concluzia că barele de siguranţă (guard bars), la începutul, la sfârşitul şi la mijlocul codului barat în sistemul EAN-13 (şi UPC), sunt trei de 6, care se găsesc într-o legătură de nedesfăcut cu numerele variabile ale codului, cu atât mai mult cu cât bara de siguranţă din mijloc (numărul 6), nu este indispensabilă, dacă se folosea numai un singur set de numere !În sfârşit, fabricanţii codurilor barate U.P.C şi E.A.N-13 sunt întrebaţi: de vreme ce reprezentarea barelor de siguranţă (guard bars) creează probleme de conştiinţă creştinilor de pe tot globul, de ce nu înlocuiesc simbolismul barat al acestor bare de siguranţă? Un prilej pentru a se produce înlocuirea este cel de acum când, datorită anului 2000, devine necesară schimbarea afişării datei pe computere.Aşadar, de ce se va folosi pentru oameni EAN-13, care înseamnă marcarea numerică în sistem european a obiectelor ? Acesta este respectul lor faţă de persoana umană ? Aici se descoperă diferenţa abisală între antropologia creştin-ortodoxă, care vede omul „încununat în slavă şi în cinste" şi „cu puţin mai mic decât îngerii", şi antropologia dictatorilor lumii care urmează să vină, pentru care omul, cel asemenea lui Dumnezeu, este un „goim" (un animal), prin urmare putând fi „marcat" cu semne de neşters pe mâna lui dreaptă sau pe frunte, pentru a fi recunoscut de „stăpânii săi".