Dalai lama a fost agent secret?

Conflictul dintre protestatarii tibetani si fortele de ordine din China a tinut prima pagina a ziarelor din toata lumea, pana de curand. Imagini de o violenta rar intalnita au impanzit ecranele televizoarelor si cu totii am asistat uimiti la escaladarea unui conflict etnic de proportii in inima uneia dintre cele mai mari puteri economice a lumii la ora actuala, China. In mod straniu, Dalai Lama, liderul religios tibetan a ales sa se declare neputincios si sa se dezica de ceea ce se intampla in Tibet... Exista o teorie care sustine insa ca acesta nu este strain de astfel de evenimente si ca dedesubturile luptelor de strada sunt departe de ceea ce ne-am putea imagina la o prima vedere. Adevarul, ca de cele mai multe ori, este ascuns in intunericul intereselor oculte.Unde a inceput totul? Inainte de a incerca insa sa oferim o explicatie acestor furibunde atacuri mass-media la adresa Chinei, va invitam sa realizam impreuna o scurta trecerea in revista a istoriei Tibetului si, mai ales, a conflictului atat de mediatizat in ultima vreme. Imperiul Tibetan a aparut pe scena lumii odata cu Songtsan Gampo – Qizonglongzan- (604 – 650 d.Hr.), lider local care reuseste pentru prima oara sa uneasca sub o singura autoritate triburile din actualul platou tibetan. Sub urmatorii regi, Tibetul continua sa se extinda catre Asia Centrala, ajungand pana in apropierea capitalei chineze Chang’an (actualul oras Xi’an), expansiunea sa fiind respinsa de armatele dinastiei Tang in anul 763. Cei mai multi istorici sunt de acord asupra faptului ca asimilarea Tibetului de catre Imperiul Chinez a avut loc in perioada dinastiei Yuan (1271 -1368), si a continuat in timpul urmatoarelor doua dinastii, Ming(1368 – 1644) si Qing (1644 – 1912). In tot acest timp, Tibetul a continuat sa fie o regiune care s-a bucurat de o anumita autonomie fata de China desi, oficial, a fost o parte a acesteia. Schimbare survine in 1911, atunci cand, pe fondul haosului instaurat odata cu prabusirea dinastiei Qing, cel de al 13-lea Dalai Lama expulzeaza trupele chinezesti din Lhasa. Anul urmator, acesta declara independenta Tibetului, stare favorizata si de razboiul civil din China si de conflictele acesteia cu Imperiul Japonez. Pe toata aceasta perioada, nicio putere occidentala, cu atat mai putin China, nu a recunoscut statul nou format. Odata cu victoria lui Mao Tze Dong si instaurarea comunismului in China, liderul de la Beijing ordona Armatei de Eliberare sa patrunda in Lhasa, in 1950, acolo unde negocia cu guvernul lui Dalai Lama un plan pentru „eliberare pasnica a Tibetului”. In acelasi timp, Mao se angaja sa pastreze nealterate traditiile tibetane precum si autoritatea religioasa a lui Dalai Lama. Date fiind reformele comuniste precum si colectivizarea fortata a proprietatilor nobililor din Tibet, Dalai Lama incalca tratatul incheiat la inceputul anilor ‘50 si, cu un puternic sprijin american, lanseaza o miscare armata de eliberare a Tibetului de sub dominatia Chinei. Miscarea s-a dovedit un esec total si, in 1959, liderul religios tibetan se refugiaza in India de unde continua si in prezent sa conduca un asa numit „guvern in exil”. Lipsit de sprijin american incepand cu anii ‘70, Dalai Lama revine la o pozitie mai rezonabila, si propune guvernului de la Beijing o „Cale de mijloc”, solutie ce prevedea o autonomie democratica a Tibetului, nicidecum o independenta a acestuia, China urmand sa se ocupe de apararea si de problemele externe ale tarii. Solutia a fost refuzata de autoritatile de la Beijing, acestea pretextand lipsa de incredere in intentiile liderului religios. Conflictul a cunoscut o recrudescenta in ultimii ani, dupa ce Dalai Lama a acuzat public China de genocid cultural, el declarandu-si, in acelasi timp, neutralitatea fata de violentele din Tibet. Dalai Lama, CIA, NED si povestea neoficiala a conflictului din Tibet„Ceea ce facem noi in prezent, a fost facut sub acoperire, cu 25 de ani in urma, de catre CIA” – Allen Weinstein, primul presedinte al NED - National Endowment for Democracy - organizatie non-guvernamentala americana ce sprijina financiar, printre altele, „democratia asistata” din Tibet.Un soc! Astfel ar putea fi catalogata declaratia de presa din 1998 a liderului religios tibetan, Dalai Lama. Acesta a recunoscut, la scurta vreme dupa prezentarea de catre CIA a unor documente partial declasificate, ca a primit fonduri din partea agentiei americane pentru a sustine o lupta de gherila impotriva autoritatilor chineze din Tibet. Documentele privind operatiunile CIA in Tibet au fost facute publice pe site-ul oficial al Departamentul de Stat American, iar informatiile prezentate de guvernul american spun chiar mai mult decat a lasat sa se inteleaga liderul tibetan.„Activitatea tibetana a CIA consta in activitati politice, de propaganda si actiuni paramilitare. Scopul programului in aceasta etapa este acela de a mentine viu conceptul unui Tibet autonom in platoul tibetan si in alte tari, in special India, si de a dezvolta o capacitate de rezistenta in fata posibilelor actiuni politice din China comunista” – site-ul oficial al Departamentul de Stat American. Thubtan Norbu si Gyalo Thondup, doi dintre fratii lui Tenzin Gyatso (numele real al lui Dalai Lama) s-au ocupat personal de recrutarea tinerilor tibetani care sa fie antrenati special la o baza din Colorado. In acelasi timp, cei doi urmau sa pregateasca terenul viitoarelor organizatii paramilitare care urmau sa activeze atat in Tibet cat si in tarile din jur.„a. Suport pentru 2100 de luptatori de guerilla tibetani cu baza in Nepal – 500.000 $b. Costuri privind antrenamentele de la baza din Colorado – 400.000$c. Transportul ofiterilor tibetani din Colorado in India – 185.000 $d. Fonduri speciale pentru Dalai Lama – 180.000 $” Acestea sunt doar cateva dintre fondurile pe care CIA le suporta intre anii 1950 - 1968 pentru pregatirea organizatiilor paramilitare tibetane. In total, 1.735.000 de dolari pe an pentru actiuni contra Chinei, dintre care 180.000 ii reveneau anual lui Dalai Lama. O pozitie mai mult decat bizara a unui om care a militat fatis pentru o politica non-violenta. Lucrurile nu se opresc insa aici. Chiar daca imbunatatirea relatiilor dintre SUA si China din anii ’70 a dus la incetarea finantarii guerillelor tibetane, lucrurile par sa se reia dupa 1990, desi adevarul este inca bine ascuns de forurile oculte. In 1983 ia nastere National Endowment for Democracy (NED),organizatie non-profit, sustina financiar de Congresul American, cu scopul de a „asista democratia” in tarile defavorizate. Chiar daca organizatia in cauza este, oficial, una privata, fondurile vin exclusiv de la Congres iar controversele legate de interferenta acesteia in treburile interne ale altor state, in special cele din America Centrala si de Sud, precum si in Europa de Est, au devenit deja de notorietate. Nu mai departe de anul 1990, NED a infiintat pe langa cele doua organizatii deja cunoscute, International Campaign for Tibet si Tibet Fund, postul de radio Voice of Tibet, post ce transmite din orasul indian Dharamsala, acolo unde se afla guvernul in exil al lui Dalai Lama. Scopul declarat al acestor organizatii este acela de „a asista social, politic, economic si pe probleme de mediu” comunitatile tibetane din China, India si Nepal. Seria finantarilor a continuat cu fundatia "The Tibetian Literary Society", organizatia "Tibetan Center for Human Rights and Democracy", agentia de stiri "Tibet Information Network" si grupul media “Tibet Multimedia Center” .Obiectivul? Sa ofere informatii obiective despre Tibet pentru tibetanii din tara si pentru audienta din China, sa creeze ateliere de pregatire a jurnalistilor tibetani, sa promoveze stiri politice sociale si economice pentru audienta tibetana si pentru comunitatea internationala, grupurile pentru drepturile omului si mass-media si, nu in ultimul rand, pentru a educa cititorii in problema Tibetului.Initiativa laudabila? Incercare de manipulare prin intermediul presei a comunitatii internationale si de agravare a unui conflict deja existent? Va lasam pe dumneavoastra sa decideti. Peste toate ramane insa replica celebra publicata in Washington Post, in 1991, a lui Allen Weinstein, primul presedinte al NED - „Ceea ce facem noi in prezent, a fost facut sub acoperire, cu 25 de ani in urma, de catre CIA”.