Cum se naste o conspiratie?

Intr-o democratie, transparenta puterii este un deziderat ideal; practic, niciun stat nu-si tradeaza intru totul mecanismele interne care-l compun si pe baza carora functioneaza. Si chiar daca ar face-o, acestea ar fi familiare doar pentru o ingusta gama de cunoscatori, experti ai sistemului politic, guvernamental si financiar. Aceasta, insa, este situatia din prezent (si ea implica intr-o masura discutabila sau deloc companiile si agentii care joaca in domeniul privat. De transparenta statelor inca autoritare, nici nu are rost sa vorbim...). De-a lungul timpului, a avut loc o nenumarata serie de evenimente suspecte si misterioase, fapte mai mult sau mai putin dubioase, de la asasinari si revolutii la descoperiri si inventii stiintifice, care au alimentat paranoia colectiva si care, din perspectiva istoriei oficiale, nu au fost niciodata explicate pana la punctul in care sa inlature orice dubiu. Asadar, intr-o prima instanta, fie ele fabulatii sau povesti cu un sambure (ori mai multi) de adevar, teoriile conspiratiei s-au nascut pentru a suplini lipsa informatiilor si explicatiilor publice. Din perspectiva sociologica, aparitia unei teorii a conspiratiei si raspandirea adeptilor ei poate fi si un fenomen de recuperare etica: masele incearca sa produca un raspuns moral, adevarat, unei situatii pe care Statul, mass media sau alte entitati o acopera sub pres sau o bagatelizeaza intr-un mod considerat de multi profund imoral (vezi, de exemplu, numeroasele teorii ale conspiratiei care s-au nascut vizavi de Revolutia Romana din 1989). Nu trebuie sa uitam ca, din punct de vedere psihologic, teoriile conspiratiei au o putere de persuasiune extrem de mare. Potrivit lucrarii Belief in Conspiracy Theories, publicata de catre psihologul american Ted Goertzel in 1994, daca o persoana ajunge sa creada intr-o singura teorie a conspiratiei, atunci acea persoana este inclinata sa creada si in multe dintre toate celelalte. De asemenea, in cadrul unui studiu desfasurat de catre psihologii de la Universitatea din Kent, s-a descoperit ca teoriile conspiratiei au o putere ascunsa de a influenta credintele oamenilor, fara ca macar acestia sa fie constienti de acest fapt si sa realizeze ca au devenit ei insasi conspirationisti. Un alt studiu britanic, desfasurat in 2003 de Universitatea din Londra, sub indrumarea doctorului Patrick Leman, releva faptul ca intotdeauna oamenii se asteapta ca evenimentele majore sa aibe cauze majore. Dr. Leman le-a oferit celor 64 de participanti la studiu unul din patru scenarii in care un presedinte dintr-o tara fictiva era fie impuscat si ucis, fie impuscat dar supravietuia, fie supravietuia atentatului, dar murea de stop cardiac la o data ulterioara, fie supravietuia si traia fericit pana la adanci batraneti. Concluzia studiului a fost ca toti subiectii au fost inclinati sa creada ca presedintele a murit in urma unei conspiratii si nu a fost victima unui nebun care a actionat singur sau a unui accident. Asadar, credeti sau nu in teoriile conspiratiei? Nu va grabiti sa raspundeti acum! Cititi mai intai maratonul conspiratiilor pe DESCOPERA.ro, puneti-va la curent sau recapitulati intr-o lumina noua si inedita o parte a celor mai controversate evenimente din istoria universala si istoria Romaniei, iar la sfarsit intrebati-va daca teoria conspirationista v-a oferit raspunsuri mai amanuntite, mai logice si mai satisfacatoare decat cea asa-zis oficiala. In multe cazuri, s-ar putea sa aveti surprize de proportii. Descopera Teoria Conspiratiei a inceput!