Efectele botezului dupa Sfantul Ioan Hrisostom

Sfantul Ioan Hrisostom vorbeste, cu o deosebita staruinta, despre efectele Botezului, nu numai in Catehezele baptismale, ci si in unele din omiliile sale exegetice. El accentueaza, mai mult decat alti Sfinti Parinti, puterea curatitoare a botezului, care spala in apele lui orice pacat, oricat de mare : "Chiar daca cineva este molesit ori desfranat, ori idolatru, chiar daca ar fi facut orice rau, chiar daca ar fi plin de toata rautatea omeneasca, - totusi, daca se va pogori in cristelnita apelor, va iesi din dumnezeiestile valuri mai curat decat razele soarelui...".

Amintind ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel in Epistola I catre Corinteni (VI, 11 : "Si asa ati fost unii, dar v-ati spalat, v-ati sfintit, v-ati indreptat in numele Domnului nostru Iisus si in Duhul Dumnezeului nostru", Sfantul Ioan adauga : "Noi ne vom stradui sa va aratam ca cei ce se apropie de baia (botezului), devin curati de orice rautate ; dar cuvantul nostru a aratat mai mult: ca ei devin nu numai curati, ci si sfinti si drepti. Caci (Sfantul Apostol) nu spune numai : "Ati fost spalati..., ci : Ati fost sfintiti si ati fost indreptati...". Dupa cum o scanteie care cade in viitoarea apelor se stinge indata, tot asa pacatul omenesc, cazand in colimvitra dumnezeiestilor ape, se scufunda si se nimiceste. Botezul se numeste regenerare, tocmai pentru ca el este o noua creatie, o zidire din nou. Asa cum o statuie de aur, intunecata de fum, de vechime, de rugina sau de praf, daca este retopita isi recapata stralucirea initiala, tot asa Botezul este ca o topitoare a Duhului, in care firea noastra, intinata de urmele pacatului, e retopita prin focul harului, redobandindu-si stralucirea curatiei originare si plamadind un om nou din cel vechi.

Vorbind in alta parte tot despre efectele botezului, Sfantul Ioan subliniaza ca neofitul este o faptura cu totul noua, amintind cuvintele Sfantului Apostol Pavel : "Daca cineva este in Hristos, el este o faptura noua" (II Cor. V, 17). Harul lui Dumnezeu remodeleaza si toarna din nou sufletele, facand din ele altele decat cele dinainte, nu transformand natura, ci schimband vointa si luminand ochiul mintii, pentru a vedea limpede uraciunea pacatului si frumusetea virtutii. Fostii idololatri adora acum pe Ziditorul fapturii si dispretuiesc pe idolii adorati. Ei au devenit membri ai unei alte cetati, ai Ierusalimului ceresc, noi soldati ai lui Hristos (Cateheza V, 26, ed. A. Wenger, p. 213), soldati duhovnicesti ai Bisericii, etc.

Intr-o alta cateheza a sa, Sfantul Ioan descrie si enumara, cu stiuta-i solemnitate oratorica si intr-o minunata gradatie, efectele multiple ale Botezului. Neofitii - spune el - sunt ca niste stele care stralucesc pe pamant mai mult decat stelele pe ceruri, acelea dispar la venirea zilei, acestea incep sa straluceasca o data cu ziua cea neapusa a invierii lui Hristos si vor straluci si mai puternic in ziua cea infricosata a aratarii Lui din urma, cand "dreptii vor straluci ca soarele in imparatia cerurilor" (Matei XIII, 43). "Cei ce ieri erau robi, acum sunt liberi (Matei VIII, 36) si cetateni ai Bisericii; cei ce mai inainte erau in rusinea pacatelor, sunt acum in siguranta si in dreptate. Caci ei sunt nu numai liberi, ci si sfinti, nu numai sfinti (Rom. I, 7) ci si drepti (Rom. II, 13), nu numai drepti ci si fii (Rom.VIII, 14), nu numai fii ci si mostenitori (Rom. VIII, 17), nu numai mostenitori ci si frati (Matei XII, 50) ai lui Hristos, nu numai frati ai lui Hristos, ci si impreuna-mostenitori (Rom. VIII, 17), nu numai impreuna-mostenitori ci si madulare (I Cor. VI, 15), nu numai madulare, ci si templu (I Cor. III, 16), nu numai templu ci si organe ale Duhului.

Cea mai puternica arma pe care Duhul a dat-o noilor Sai atleti inrolati in oastea luptatorilor lui Hristos si pe care ei o pot folosi in lupta impotriva demonilor si a pacatului, este sangele lui Hristos, sangele Noului Legamant. Sangele si apa care au curs din coasta Domnului cea impunsa cu sulita pe Cruce, erau simbolul apei Botezului si al sangelui Sfintelor Taine. Din coasta Sa a facut deci Hristos Biserica in timpul mortii Sale cu trupul, dupa cum din coasta lui Adam facuse pe Eva in timpul somnului acestuia.

Dupa botez, adica dupa nasterea pentru har, Hristos insusi hraneste necontenit cu propriul Sau sange, pe cei nascuti de El. Acestia dobandesc cinstea de a fi numiti crestini (adica adoratori ai lui Hristos) si credinciosi prin harul lui Dumnezeu. Fiti deci vrednici de aceasta mare cinste! - indeamna Sfantul Ioan Gura de Aur pe neofiti. Fugiti de toate ispitele diavolului, impodobiti-va cu zelul pentru virtute, frecventati biserica, petreceti-va ziua in rugaciune si multumire, in lectura si zidire sufleteasca, in conversatii spirituale, s.a.m.d. Caci "Botezul nu foloseste la nimic, daca dupa Botez continuam a duce o viata nedemna" (Omilia XI la Evanghelia dupa Matei, 6, P.G., LVII, 198).