Studiu despre CIP-uri de Pr. Prof. Dr. Mihai Valică, făcut cu binecuvîntarea ÎPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

Un studiu de Pr. Prof. Dr. Mihai Valica, facut cu binecuvintarea IPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, presedintele Comisiei Canonice a Sfintului Sinod al Bisericii ortodoxe Romane. Studiul lui Mihai Valica urmeaza poziției exprimate de parintele Justin Parvu.
Din ianuarie 2009 a inceput in Romania, cu o graba suspecta si tacita, eliberarea de pasapoarte si permise de conducere cu cip RFID[1], fara ca cineva sa cunoasca in detaliu datele stocate pe cip. In vederea aderarii fara rezerve la spatiul Schengen[2], prevazuta pentru 2011, si executand cu multa ravna si acrivie directivele UE[3], Romania extinde procedeul si la alte documente personale, cum ar fi: actul de identitate, cardul de sanatate, precum si alte documente de calatorie. Pe fondul acestei actiuni, Parintele Justin Parvu a dat un comunicat, care a creat anumite controverse, contestatii si reactii.Cu binecuvantarea IPS Teofan, prezint mai jos parerea mea referitoare la problema ridicata de Parintele Justin, intrucat sunt doctor in Teologie Sociala Aplicata, disciplina care reglementeaza moral relatia Bisericii cu lumea[4], si cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Dumitru Staniloae” din Iasi, specializarea Biserica azi. Istorie si Actualitate.
1. Sinteza psiho-teologica a comunicatului Parintelui Justin Parvu din data de 14.01.2009[5]
a. Indemnat de glasul constiintei si curatia inimii, Parintele Justin atentioneaza cu duh profetic, de pericolele unui posibil inceput de insemnare cu numarul fiarei apocaliptice 666[6] si considera planul national de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin si pasaport ca o vreme „premergatoare acestei profetii”[7], deci nu derularea insasi a profetiei[8].
b. Nu actiunea cipurile biometrice in sine este egala cu pecetluirea, ci aceasta reprezinta doar un inceput si „o capcana a vrajmasului”[9]. E posibil ca ulterior aceste date sa fie folosite pentru trecerea la actiunea propriu-zisa, iar o data inceputa, sa pregateasca pas cu pas, psihologic-aperceptiv si mental, actiunea finala: pecetluirea.
c. In acest context, Parintele Justin ii indeamna pe credinciosi sa fie vigilenti si, daca e nevoie, chiar jertfelnici: sa primeasca martirajul, daca vor fi fortati sa primeasca „inofensiva” actiune, adica acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine si pasapoarte.
d. Recunoaste ca nu este de datoria sa sa faca aceasta atentionare, ci ar fi fost de datoria „arhipastrorilor, mai marii acestei Biserici”, insa din cauza ca ei nu iau atitudine, sau nu considera acest lucru un pericol, se substituie acestora si, din dragoste pentru neam si Biserica, trage un semnal de alarma, considerand ca acest „proiect le rapeste de fapt oamenilor libertatea” si ar grabi si chiar ar usura ulterior procesul de pecetluire.
e. Cuvintele: „Este vremea muceniciei! Luptati pana la capat! Nu va temeti!” vor sa marcheze acest lucru si vor sa spuna ca daca acum, cand actiunea este abia la inceput, crestinii nu vor fi capabili de jertfa si impotrivire, mai tarziu va fi si mai greu.
f. Daca aceasta actiune nu ar fi fost proorocita cu 2000 de ani in urma de Sf. Apostol si Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernantii, cu stiinta sau nestiinta, il fac prin acest proiect nu ar fi fost pus sub semnul intrebarii sau al contestarii, ci nebagat in seama, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Insa daca luam in serios Sf. Scriptura, si in special proorocia din Apocalipsa 13, atunci, dupa parerea mea, demersul Parintelui Justin este justificat teologic, responsabil si profetic, intrucat exista multe date comune intre actiunea introducerii cip-urilor biometrice si atentionarea profetica din Apocalipsa[10].
2. Legislatia nationala, internationala si europeana referitoare la cip-urile biometrice
a. Regulamentului Consiliului Europei nr. 2.252/2004[11] da recomandari si detalii tehnice privind cip-urile biometrice[12], insa nici o tara din lume nu s-a grabit sa le implementeze cu atata acrivie tehnica si obedienta. Romania este prima tara-pilot-cobai de pe planeta cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecuta a reglementat aceasta prin: OGU 94/2008[13], HG 1566/2008[14], OG 207 din 04/12/2008[15].
b. Actiunea cip-urilor biometrice a „inceput in pas de mars” in judetul Ilfov, de la 1 ianuarie, iar pana in iunie 2009 se urmareste extinderea sistemului informational biometric in toata tara.
c. Din decembrie 2008 a inceput in Romania emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care contine de asemenea un cip electronic pe baza de cod de bare. Cip-ul contine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contraventii rutiere etc. Actiunea a inceput fara o baza legislativa si fara o promovare corespunzatoare prin mass-media.
d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programata introducerea noilor carti electronice de identitate cu cip.
Platforma-pilot-cobai informational va fi implementata in judetul Caras-Severin, de unde se va extinde proiectul si in celelalte judete[16]. Informatiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optica si circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele inscrise nu pot fi sterse, ci se poate doar adauga la ele informatii, iar aceasta actiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci si cel al Comunicatiilor![17] Exista asadar un drept discretionar asupra naturii si cantitatii informatiilor inscrise, intrucat nu este reglementat cine are dreptul sa inscrie, care sunt criteriile de selectie a ceea ce trebuie inscris si cea ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei in cauza etc.
e. Abuzurile se extind si mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care obliga pe furnizorii de servicii de comunicatii electronice sa pastreze orice convorbire telefonica, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni si sa le puna la dispozitie, la solicitarea autoritatilor competente.[18]
f. Ingrijorator este faptul ca nici o lege sau norma nationala, europeana sau internationala nu garanteaza discretia, securitatea absoluta a datelor inscrise si nu prevede sanctiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza in alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenta in securizarea datelor.
g. Pana in prezent doar Asociatia Civic Media[19] a semnalat si contestat abuzul acestor legi si incalcarea drepturilor omului, pe cand unii membrii „justitiari” ai societatii civile sunt preocupati mai departe si interesati obsesiv doar de scoaterea icoanelor din scoli…
3. Scopul cip-urilor RFID
Anuntate deja de doi ani, pasapoartele biometrice contin imaginea faciala si amprentele detinatorului. Cerute de Statele Unite, pasapoartele vor fi emise in premiera de Romania, in ciuda faptului ca unii experti, sustin ca este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informatiile de pe cip[20].
Cip-urile RFID sunt menite sa inlocuiasca codul de bare de pe produsele din magazine si sa controleze „pozitiv” individul, cu intentia de a-l proteja si in scopul cresterii gradului de securitate al acestuia[21], insa nu s-au luat in seama in mod real si pericolele si vulnerabilitatea sistemului. Componentele si alte operatiuni electronice ale cip-ului biometric sunt deja mediatizate si se gasesc pe larg in literatura de specialitate[22].
3.1. Avantaje ale cip-urilor RFID
a. Din punct de vedere economic si comercial:
1. Usureaza, scurteaza si eficientizeaza considerabil procesul de productie.
2. Datorita capacitatii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumparare a produselor prin identificarea si livrarea rapida a acestora si ofera posibilitatea refacerii stocurilor in timp util.
b. Din punct de vedere militar:
1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum si a celor de spionaj.
c. Din punct de vedere al evidentei, identificarii si ajutorului unei persoane in caz de urgenta:
1. Introducerea cip-urilor in pasapoarte este considerata o masura de siguranta in plus[23] de catre guvernele tarilor[24] care le-au introdus deja partial.
2. Conectarea la anumite baze de date publice nationale si internationale ofera in citeva minute toate informatiile vitale despre persoana careia i se scaneaza un document personal prevazut cu cip RFID.
3.2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID
1. Informatiile din memoria cipului pot fi citite de catre orice cititor, nu doar de catre cele specializate[25]. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricit de criptate ar parea, pot fi sparte[26] intr-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) [27] si chiar falsificate[28].
2. Controlul total asupra cetatenilor. Se va sti in orice clipa unde sintem, cu cine sintem, tranzactiile financiare, rutele de calatorie, timpul petrecut in anumite locuri si alte date, ce vor fi folosite dupa bunul plac al posesorilor acestor baze de date.
3. Cip-urile nu pot fi detectate de simturile fiziologice sau perceptia umana. Deci nu vor putea fi evitate.
4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer in aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Tesutul cancerigen a aparut intotdeauna in jurul cipului RFID[29].
5. Cip-urile RFID sint sensibile la anumite tipuri de radiatii ori contactul cu surse incarcate cu electricitate.
6. Nu exista inclusa in cip-uri optiunea: Nu colecta date statistice despre mine.
7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, generand astfel o izolare si instrainare sociala. Deci persoanele fara cip nu exista.
8. Cip-urile sunt o sursa de informatie gratuita pusa la dispozitie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate in diferite scopuri sau facute publice fie din neglijenta, fie intentionat.
9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea ca ele nu sunt accesibile publicului, nici macar in mod criptat. De exemplu, daca ai o baza de date cu amprente si pentru a intra in sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie sa fie persoana acolo, poti sa iei din baza de date a politiei amprenta ei. In mod paradoxal, cip-urile biometrice diminueaza siguranta unei tari. Ele permit accesul pe baza pasaportului altcuiva, fara a fi nevoie ca el sa fie de fata. Nu te mai verifica nimeni fizic, totul se bazeaza pe sistem. De aceea, expunerea informatiilor digitale ale romanilor discretionar si fara nici un discernamant reprezinta o actiune fie inconstienta si iresponsabila, fie de tradare a propriilor cetateni.
10. Serviciul 112 permite gasirea locatiei telefonului. Oricand te poate localiza fara sa apelezi, numai datorita faptului ca telefonul primeste semnal. Acelasi lucru se poate extinde la cip-urile RFID.
11. Evidenta stricta a vietii personale la toate nivelurile elimina sansa de a repara o neglijenta, o greseala sau o neputinta de plata, de exemplu fata de o banca. Cazul americanilor cu dosar financiar. Daca uiti sa faci o plata, esti catalogat ca rau platnic toata viata. Nu mai primesti un imprumut, niciodata.
12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificarii faciale reprezinta o amenintare la propria viata, daca luam in consideratie ghidarea rachetelor antipersoana prin satelit. O eventuala lovitura de stat omoara orice persoana cu ajutorul rachetelor ghidate dupa recunoastere faciala. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi si la terorism, ucideri si crima organizata.
13. Autentificarea biometrica se poate realiza si atunci cand persoana detinatoare a documentelor biometrice este moarta: este nevoie doar de mana sa, sau de un ochi, pentru a intra intr-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte actiuni financiare sau administrative, care necesita informatii biometrice, se pot obtine doar daca ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeste chiar si atunci cand omul este fara viata.
4. Opozitii si atitudini contra cip-urilor biometrice in lume
Luand in consideratie aspectele de mai sus, precum si din motive de etica civica sau etica a tehnologiei biometrice, unele institutii, persoane sau asociatii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani[30], sarbii[31], grecii[32], scotienii[33], alte tari occidentale, pilotii britanici[34] etc.
Introducerea cip-urilor este, fara indoiala, un scandal. „In toate aceste cazuri revolta nu trebuie privita ca o reactie provenita pe fondul unui fanatism religios, asa cum incearca sa o suceasca unele glasuri din presa, ci, mai intii de toate, ca o reactie de aparare impotriva unei inregimentari fortate intr-un sistem de supraveghere suspect”[35].
5. Omul redus de la imago Dei la un simplu numar sau cip electronic
Daca se respinge din motive de bioetica clonarea biologica, de ce nu s-ar respinge din aceleasi considerente si „clonarea electonica biometrica”, avand ca motivatie teologica invatatura Bisericii Ortodoxe despre antropologie.
Imago Dei in om dupa Sfintii Parinti este unitara atunci cand exclude orice conceptie substantialista despre „chip”, care consta in mod functional, practic, in manifestarea vietii sale spirituale, ca nevoie primordiala si centrala. Primatul vietii spirituale activeaza aspiratia fiintei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu.
Prin „Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatal si prin impartasirea Sfantului Duh”[36], omul reuneste, in ipostasul sau creat, divinul si umanul, dupa chipul lui Hristos, adica „chipul Celui ceresc”[37], ajunge „la masura varstei plinatatii lui Hristos”[38] si astfel devine dumnezeu prin har. In acest sens spune Sfantul Vasile cel Mare ca „omul este o faptura care a primit porunca sa devina Dumnezeu”[39], adica „chip al Chipului” – eikon Eikonos.
Deci omul are un destin hristologic, intrucat originea (αρχιν) lui este in Hristos, Care este Chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real „s-a nascut atunci cand Hristos a intrat in viata si s-a nascut”[40], iar ziua nasterii lui Hristos „este zi de nastere a umanitatii”[41]. Omul este alcatuit teologic, iar chipul sau are o valoare teologica, hristica, si nu il putem amaneta sau imprumuta, sau permite sa fie folosit fara voia si libertatea noastra.
Valoarea ontologica a omului nu consta, sau nu se afla in el insusi, inteles in mod autonom, cum sustin teoriile materialiste, in suflet, minte, intelect, sau exclusiv in persoana omului, cum sustin sistemele filozofice contemporane, ci in Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoana, existenta lui reala nu e determinata de elementul creat din care este facuta icoana, sau din voia lui libera, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este inteles astfel de Parintii Bisericii “in mod ontologic numai ca fiinta teologica. Ontologia lui este iconica”[42].
A permite ca chipul nostru sa fie „clonat electronic” si inregimentat in cip-uri, iar apoi manipulat dupa bunul plac al cuiva, inseamna a „amaneta” ceea ce nu ne apartine si a reduce identitatea noastra iconica, care este unicat, la un numar intr-o bucata de plastic.
Aceasta este ca si cand ai folosi o icoana ca placa video, sau hard disc… Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel putin o desacralizate, intrucat se petrece o coborare a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, intr-o folosinta strict materiala si terestra. Or, chipul nostru apartine arhetipului divin, adica lui Dumnezeu.
Deci cip-urile biometrice, in acest context, contravin invataturii biblice si patristice despre antropologia crestina, intrucat reduc, circumscriu, deci marginesc chipul/icoana fiintei umane la o simpla tehnologie si suport electronic de emitatoare si implanturi.
6. Propuneri si perspective
Lasand la o parte orice panica si tulburare, care nu fac cinste crestinilor, refuzul in masa al unor experimente pe care Guvernul Romaniei le aplica in serie[43] ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne intrebam daca ne mai simtim, sau mai suntem considerati si tratati ca persoane umane, ori ca o simpla marfa, pe care se poate pune o eticheta, cip-uri etc.
Nimeni din Guvern, nu s-a gandit sa supuna aceasta tema dezbaterii publice, ca o problema de etica cetateneasca sau de etica biometrica a tehnologiei moderne[44], asa cum s-ar cuveni unei tari democratice, la care se pare ca suntem doar figuranti.
Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice sa fie amanata, pana ce aceasta problema va fi dezbatuta public.
Sf. Sinod al BOR sa initieze toate demersurile legale pe langa organismele responsabile, pentru a nuanta legile privind pasapoartele si alte documente personale, in raport cu convingerile stiintifice, religioase sau morale ale cetatenilor.
Pana atunci sa se respecte legislatia actuala, privind noile carti de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care mentioneaza ca „persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase“ primesc buletine de tip vechi[45]. La fel, HG 978/2006 privind fotografiile de pasaport, care da posibilitatea personalului monahal ca „fotografia sa poata fi realizata cu capul acoperit, din motive religioase”.
Prin opozitia fiecaruia, prin trezirea unei solidaritati de constiinta crestina la nivel national, putem cere legiuitorului sa abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau sa le aplice diferentiat, fara ca aceasta sa conduca la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale.
Personal cred ca introducerea cip-urilor este neconstitutionala si antidemocratica, intrucat nu s-a realizat prin dezbatere publica nationala si incalca flagrant “drepturile omului” prevazute in Constitutia Romaniei[46] si in alte legi internationale[47].
Am convingerea ca Sf. Sinod va interveni la forurile legislative in acest sens, pentru a linisti problemele de constiinta ale credinciosilor BOR, si va demara conceperea unei doctrine sociale[48], care sa reglementeze moral relatia Bisericii cu lumea la toate nivelurile. Dupa parerea mea, aceasta ar pune capat oricaror speculatii, precum si unor substituiri si interventii singulare, referitoare la cip-urile biometrice si nu numai, care apar pe alocuri in cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Romane.
Pr. Prof. Dr. Mihai VALIC
Universitatea “Al. I. Cuza”, Iasi,
Facultatea de Teologie Ortodoxa
„Dumitru Staniloae”
21 ianuarie 2009,
la pomenirea Sfintilor Mucenici
Maxim Marturisitorul si Neofit
NOTE:
[1] Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.
[2] Toate datele despre Acordul Schengen, inclusiv descrierea Centrului SIS (Schengen Informational System) din Strasbourg, sunt descrise pe larg in I Simfonia tou Senghen, To Pontiki, Athena, 1997, editia a II-a, lucrare oficiala ce contine textul integral al Acordului, interventia de protest Van Outrive si legea “Pentru protectia persoanei la prelucrarea datelor cu caracter personal”, votata de parlamentul elen in martie 1997.
[3] Vezi http://consilium.europa.eu/prado/RO/1611/docHome.html.
[4] Vezi Pr. Dr. Mihai Valica, Prof. Univ. Dr. Pavel Chirila, Andreea Bandoiu, Cristian Popescu, Teologie sociala, Ed. Christiana, Bucuresti, 2007.
[5] www.calauzaortodoxa.ro
[6] Vezi Apocalipsa 13, 16-17.
[7] Vezi www.calauzaortodoxa.ro, comunicatul, p. 1.
[8] Unele concluzii sunt trase si in urma unor discutii personale avute cu parintele Justin, dupa publicarea comunicatului cunoscut.
[9] Idem, ibidem.
[10] Vezi Pr. dr. Ioan Mircea, Apocalipsa, Ed. Harisma, Bucuresti, 1995, pp. 213-235; Mircea Vlad, Apocalipsa 13 - Sfarsitul libertatii umane, la adresa: http://www.razboiulnevazut.org/carte.php?id=97.
[11] Vezi http://ec.europa.eu/prelex/detail_dossier_real.cfm?CL=en&DosId=189152;
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/04/st06/st06406-re01.en04.pdf
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:385:0001:0006:EN DF
[12] Vezi Opinion 3/2005 on implementing the Council Regulation (EC) No 2252/2004 of 13 December 2004 on standards for security features and biometrics in passports and travel documents issued by Member States (Official Journal L 385 , 29/12/2004 P.1 - 6).
[13] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.
[14] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008.
[15] Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 831 din 10/12/2008.
[16] Vezi OGU 184/2008.
[17] Vezi Norme metodologice ale OGU 69/2002.
[18] Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21.11.2008.
[19] Asociatia Civic Media, prin presedinte fondator Victor Alexandru Roncea, cu sediul in Bucuresti, web www.civicmedia.ro, e-mail office@civicmedia.ro, in temeiul disp. art. 1 pct. 1 si 7 din legea nr. 554/2004 formuleaza contestatie impotriva disp. Hotararii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun in circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acestora. Vezi pe larg http://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/in-al-11-lea-ceas-civic-media-contestat.html.
[20] Vezi RFID http://www.technovelgy.com/ct/Technology-Article.asp?ArtNum=20;
http://epic.org/privacy/rfid/ (exemple de RFID cu probleme) ; http://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).
[21] Vezi fundamenatrea legilor mai sus mentionate.
[22] Vezi 1. E. Bowman, ‘Everything You Need to Know About Biometrics’, Identix, 2000. 2. A. Bromme, A Classification of Biometric Applications Wanted by Politics: Passports, Person Tracking, and Fight against Terror, Kluwer, BV Deventer, The Netherlands, 2002, pp. 207-19. 3. M. Foucault, Discipline and Punish: The Birth of the Prison, Penguin, 1979. 4. K. A. Gates, ‘Wanted Dead or Digitized: Facial Recognition Technology and Privacy’, Television and New Media, Vol. 3, No 2 May 2002, pp. 235-38. 5. D. Lyon, Theorizing Surveillance: The Panopticon and Beyond, Willan Publishing, 2006. 6. P. H. O’Neil, Complexity and Counterterrorism:Thinking About Biometrics, Taylor & Francis, 2005, pp. 547-66. 7. Pravoslavni Episkop Žički, ‘Svetom Arhejerejskom Saboru Srpske Pravoslavne Crkve’, Blagovesnik Žički, 2006. 8. J. Tasić, ‘Protiv Velikog Brata’. DANAS 16.-17. december 2006. 9. J. D. Woodward, Biometrics: A Look at Facial Recognition, RAND, 2003. PUBLIC POLICYANALYSIS WBSO; http://www.rfidnews.org/http://ifile.it/10gd7ji/3540710183.zip; http://www.filefactory.com/file/295b26/n/1596931949_rar; http://www.filefactory.com/file/2f269a/.
[23] Contine 50 de elemente de siguranta, cu 18 mai mult decat actele actuale. Vezi http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/pasaportul-biometric-cea-mai-noua-arma-a-romaniei-impotriva-comertului-de-infractionalitate-19018.
[24] Malaiezia in 1998, Irlanda, Japonia, Pakistan, Germania, Portugalia, Polonia, Spania in 2006, Marea Britanie, Australia si SUA in 2007, Serbia si Coreea in 2008, Romania in 2009. Numai Romania implementeaza sistemul complet si fara rezerve.
[25] Din acest moment, posesorul de buletin / pasaport / carnet de conducere / card de sanatate / card de credit, care contine cip devine cea mai usoara prada in fata oricui are un cititor de cipuri RFID si un calculator.
[26] Pasaport biometric spart in 2008 in UK. De atunci UK si Irlanda contesta cip-urile biometrice. Vezi http://www.gss.co.uk/news/2008/04/?&id=4988; http://www.guardian.co.uk/technology/2006/nov/17/news.homeaffairs
[27] Vezi http://www.darknet.org.uk/2008/06/hackers-crack-london-tube-oyster-card/ (RFID spart).
[28] Vezi http://omroep.vara.nl/tvradiointernet_detail.jsp?maintopic=424&subtopic=38690; http://www.theregister.co.uk/2006/08/04/cloning_epassports/
[29] Vezi K. Albrecht, Microchip-Induced Tumors in Laboratory Rodents and Dogs: A Review of the Literature 1990-2006.
[30] Vezi Electronic Frontier Foundation si de CASPIAN, doua organizatii din SUA lupta pentru libertatea individuala in fata masurilor de urmarire si control electronic impuse de guverne. Katherine Albrecht este fondatoarea si presedinta CASPIAN (Grupul consumatorilor care sunt impotriva invadarii intimitatii de catre supermarketuri – Consumers Against Supermarket Privacy Invasion and Numbering) si autoare a lucrarii „Cipurile-spion: Cum planuiesc mega-corporatiile si guvernul sa va urmareasca orice miscare cu RFID” (Spychips: How major corporations and government plan to track your every move with RFID). ; La un pas de Semnul Fiarei, un documentar de Katherine Albrecht: http://video.google.co.uk/videoplay?docid=-2029681589148358971&hl=en
[31] Western Balkans Security Observer English Edition (Western Balkans Security Observer English Edition), issue: 4 / 2007, pages: 6268, on www.ceeol.com.
[32] Vezi Comunicatul Sfantului Munte Athos catre poporul ortodox: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/01/crestini-organizati-va-formular-de.html; parlamentul scotian respinge noile carduri de identitate cu cip RFID.
[33] Parlamentul scotian a votat impotriva propunerii guvernului Marii Britanii de a emite carduri cu cip de tip RFID. Masura nu are nici un efect legislativ insa membrii parlamentului scotian au opinat ca aceste noi carti de identitate nu vor scadea criminalitatea si nici nu vor creste securitatea cetatenilor, in schimb vor afecta puternic drepturile civile. Parlamentarul Fergus Ewing a declarat in fata parlamentului local ca guvernului nu-i poate fi acordata increderea ca va pastra in siguranta datele stocate pe cipuri si ca intreaga investitie de 5 miliarde de lire sterline este o teribila risipa care ar putea fi folosita mult mai eficient in alte scopuri.
[34] Vezi http://sorinalukacs.wordpress.com/2009/01/16/pasapoartele-biometrice-un-semn-al-apocalipsei-ori-o-simpla-masura-de-securitate/; sursa: Pilots threaten to strike over ID cards; Pilotii britanici ameninta cu greva datorita noilor carduri de identitate cu cip RFID
[35] Citat in http://savatie.wordpress.com/2009/01/15/scandalul-cip-urilor/
[36] 2 Cor 13, 14; Rom 16, 24.
[37] 1 Cor 15, 49.
[38] Efeseni 4, 14. Majoratul omului coincide cu hristificarea lui (christopoiesis).
[39] Paul Evdokimov, Femeia si mantuirea lumii, Ed. Christiana, Bucuresti, 1995, p. 51.
[40] Sfantul Nicolae Cabasila, Despre viata in Hristos 4, PG 150, 604A.
[41] Sfantul Vasile cel Mare, La Nasterea lui Hristos 6, PG 31, 1473A.
[42] Panayotis Nellas, Omul – animal indumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxa, Ed. Deisis, Sibiu 2002, p. 69.
[43] Vezi vaccinarea cu Gardasil, „anexarea si livrarea” Romaniei la UE fara referendum, legea 298 din 2008, cip-urile biometrice etc., actiuni care arata dispretul alesilor nostri fata de cetateni si o privare a libertatii noastre de opinie si de actiune in perfecta armonie cu Constitutia Romaniei.
[44] Vezi BITE (http://www.biteproject.org/) – research and to launch public debate on bioethics of biometric technology; http://www.cssc.eu/media_coverage.php:
[45] Din pacate, actul este de circulatie interna si este inaccesibil pentru public.
[46] Vezi art.26: Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si viata privata. Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri; art. 28: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Vezi si art. 53 si 148.
[47] Art. 1 din Declaratia universala a drepturilor omului spune ca toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Art. 12. Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
[48] Vezi Mihai Valica, Eine heutige Philanthropiewissenschaft und Diakonietheologie im Kontext der Orthodoxen Lehre und der Tradition der Rumänisch-Orthodoxen Kirche, lucrare de doctorat, Freiburg 2007; Mihai Valica, Pavel Chirila, Andreea Bandoiu, Cristian Popescu, Teologie sociala, Ed. Christiana, Bucuresti